Spectrul Realitatii

Forumul Spectrul Realitatii este dedicat temei horror, povestilor de groaza, legendelor/miturilor si superstitiilor de peste tot.
 
AcasaPortalCalendarFAQCautareGrupuriInregistrareConectare
Bine ai venit pe forum, speram sa te distrezi! Arunca o privire la regulament . Daca te consideri capabil si vrei sa ajuti comunitatea, fa o cerere pentru aderare staff aici.

Septembrie 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 
CalendarCalendar
Ultimele subiecte
» Ecoul oaselor
18/9/2017, 8:30 pm Scris de WhiteBones

» IMPORTANT
18/9/2017, 10:52 am Scris de Any si Dali

» Vânătorul
17/9/2017, 11:22 am Scris de Thammuz

» Her
12/9/2017, 4:14 pm Scris de Smokye

» Face the fear
31/8/2017, 11:25 am Scris de Avva

» Heya
31/8/2017, 11:12 am Scris de Avva

» Detention
24/8/2017, 1:13 pm Scris de Smokye

» Posedat
20/8/2017, 12:20 am Scris de Daizuke

» Nu citi asta
16/8/2017, 10:00 am Scris de Smokye

» Umbra
12/8/2017, 6:24 pm Scris de Mioaaa

» Fiul meu a gasit un jurnal
10/8/2017, 5:26 pm Scris de Thammuz

» Fluieratu
27/7/2017, 9:38 pm Scris de Mioaaa

» Crima din subconstient – partea I
22/7/2017, 2:11 pm Scris de Un Dihor

» Legături
21/7/2017, 8:38 pm Scris de Thammuz

» Manga-uri preferate/recomandate
19/7/2017, 10:46 pm Scris de Smokye

Subiectele cele mai vizionate
REGULAMENT FORUM
The Walkers Among Us
Cosmarul
Crucea Neagra
Tomino's Hell
Epidemia
Pădurea
Jessie și Jessie
Portofoliu Lucifer
Razbunarea
Cei mai activi postatori ai saptamanii
chat

Top postatori
Smokye
 
Any si Dali
 
Ana-Maria
 
Lucifer
 
MaR¥u$
 
Alex*
 
Daizuke
 
AleX.
 
SATAN
 
Alkayr
 

Distribuiţi | 
 

 Justițiarul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Daizuke
Membru
Membru


Mesaje : 34
Reputatie : 0
Data de inscriere : 10/01/2017
Varsta : 18

MesajSubiect: Justițiarul   6/2/2017, 9:58 pm

Înainte de a începe, țin să spun c-o să fie o poveste destul de scurtă, undeva la 5 capitole. 
Știu, trist, nu? Anyway:

"O traumă te schimbă foarte mult" Nu credeam că e așa, până n-am aflat pe proapia-mi piele. Am devenit un monstru și nu de ăla din Scooby Doo, care-și dă masca jos..nu, am devenit un monstru real. Din copilul care eram, căruia îi plăcea muzica clasică, rock-ul, muzica bună într-un cuvânt, am ajuns un pshihopat..a cărui sunete preferate sunt țipetele celor chinuiți. Sunt sadic, oh, și ce-mi place asta. Să las asta și hai să vă spun cum am ajuns să fiu așa.
Sunt din Detroit. Mă cheamă Lee sau mă chema , păr șaten, ochi căprui. Aveam o soră mai mare, de 16 ani, Sarah. Aveam 10 ani și ca orice alt copil, aveam hobby-uri. Al meu era muzica, cântam la pian, vioară..aveam un har..și acum am, dar acesta nu prea e apreciat de oameni. Știți...când un pian sau o vioară cântă, nu mai e nevoie de versuri, de vreo voce. Asta pentru că notele muzicale își spun povestea. Ei bine, într-o seară blestemată, aveam repetiții, iar sora mea mă însoțea, ca mai apoi să mă ducă acasă. După terminarea repetițiilor, am părăsit clădirea și a trebuit să mergem puțin printre blocurile cartierului, pentru a ajunge la stația de autobuz. Mergând printre blocuri, suntem opriți de un tip înalt, făcut, îmbrăcat în negru, pălărie neagră în cap. O prinde pe sora mea de mână și..îi dă hainele jos. A violat-o, iar apoi a ucis-o. La aflarea veștii, mama mea a murit de infarct, tatăl meu s-a spânzurat datorită morții mamei, iar eu...eu am rămas singur. Rudele mele erau din California, NY, LA, niciuna din Detroit. Așa că am intrat în plasament.Am fost trimis la un cămin din oraș,  din care am plecat după 3 zile..am început să umblu cu membri unor găști, dorind să învăț să lupt, pentru a mă răzbuna pe tipul care mi-a distrus viața. După ce am "învățat" să lupt, adică..să folosesc pistolul, am plecat pe străzi, în căutarea unui tip, pe care să-l ucid. După multe, multe ore de așteptare, găsesc un hoț, sar pe el, îl lovesc, dar acesta mă înjunghie în burtă. Căzut la pământ, cu o gaură la nici 2 mm de ficat, cu sânge negru curgându-mi din stomac. Deodată, totul devine negru. Cred că am să mor, lucru pe care nu-l regret, o să fiu lângă familia mea cel puțin.
Dar mă trezesc, văd în ceață, mă trezesc într-un fel de biserică..doar că, crucile erau întoarse. Preotul, care era în apropiere de mine, când vede că m-am trezit îmi spune:
Preotul: Oh, ce bine că te-ai trezit..am crezut că sufletul tău deja ajunsese în Iad..
Eu: Ce Iad, ce..?
Preotul: Umblam pe străzi, în căutarea unor adepți și te-am văzut întins. Așa că te-am adus aici, ca să te vindec.
Eu: Ce vindecare, ce naiba? Lăsa-mă să plec.
Preotul: Știu ce căutai acolo, voiai să te răzbuni. Știu ce s-a întâmplat cu familia ta. Te putem ajuta..cu răzbunarea ta.
Eu: Ce fel de biserică promovează răzbunarea și mai ales, cum mă puteți voi ajuta să mă răzbun?
Preotul: Nu suntem orice fel de biserică, suntem biserica Diavolului. 
După ce-mi povestește toate chestiile despre ei, îmi spun că ei mă pot ajuta să lupt, să trag cu pistolul și mai ales, să torturez oamenii. Ca să-i doară. Oh, atât voiam.
Mă duce la o ușă cu niște inscripții foarte ciudate pe ea și-mi spune:
Stai aici, o să intrăm și o să vorbim cu Diavolul, ca să vedem dacă te putem antrena.
Eu: De ce nu pot eu să vorbesc cu el?
Preotul: Oameni simpli n-au voie să vorbească cu Diavolul.
După ce termină de spus propoziția asta, ușa acea de care spuneam se deschide și din cameră iese un tip slab, cu multe pentagrame pe el. 
Tipul: De ce nu lași copilul să vorbească cu mine? Lasă-mă să mă prezint, sunt Diavolul. 
Avea niște ochi albaștri faini, dar..și i-a schimbat. Au devenit roșii, complet roșii. 
Diavolul: Să te răzbuni, corect?   Pe cel care ți-a distrus familia.
Eu: Da!
Diavolul: O să te ajut. O să te învăț cum să te lupți, să torturezi, să folosești pistoale, cuțite, săbii, orice armă. Și o să-ți dau și nemurire.
Eu: Mulțumesc.
Diavolul: Te avertizez..n-o să mai ai conștiință, răzbunarea e un monstru, care atunci când e hrănit, crește. O să-ți pierzi sufletul. 
Eu: Merită.
Diavolul: Foarte bine, o să începem mâine ritualul. O să te doară puțin.

Primul capitol apare miercuri.
Sus In jos
Daizuke
Membru
Membru


Mesaje : 34
Reputatie : 0
Data de inscriere : 10/01/2017
Varsta : 18

MesajSubiect: Re: Justițiarul   8/2/2017, 9:25 pm

Capitolul 1: Ce bine mă simt..
După ce am bătut palma cu "sensei Lucifer" pentru că el urma să mă antreneze, d-asta îi spun așa, preoții au făcut pregătirile pentru ritualul de "semnare a contractului". Adică..mai pe înțelese, pentru încheierea pactului. După ce au terminat pregătirile, am fost chemat într-o cameră foarte, foarte ciudată. M-au legat de mâini cu niște lanțuri. Credeam că n-o să fie dureros, m-am înșelat. Cu ajutorul unei chestii metalice încinse, care habar n-am ce reprezintă, mi-au gravat pe spate niște inscripții . Acele inscripții reprezentau pactul meu cu Diavolul, termenii și condițiile, etc. După toate acestea, Lucifer m-a dus în camera sa și nu, nu am făcut sex, nu vă gândiți la prostii, a început să mă antreneze. Timp de o lună am luat bătaie de mi-au sărit fulgii, am fost înjunghiat în burtă, lovit de săgeți, tăiat de sabie, împușcat, ars, etc..am început să nu mai simt durerea și mai ales, cum să o provoc. Am învățat să lupt, să trag cu o armă, să lupt cu sabia, să trag cu arcul și mai ales, să folosesc o mică parte de putere demonică, ca să devin invizibil, să mă teleportez cu victimele, ca să nu fiu văzut.
După toate astea, am plecat de la biserică. Și am ajuns pe străzi. I-am cerut lui Lucifer un loc unde să-mi duc victimele, ca să pot să mă distrez cu ele. Lucifer a avut dreptate. Mi-am pierdut o parte din suflet, din conștiință, făcând acest pact, dar..se merită, nu? Fac lumea un loc mai bun.

Am decis să ies pe străzi, să găsesc o victimă, ca să pot să-mi încep răzbunarea. Și după puțin timp de așteptare, am găsit. Un hoț. Mulțumesc, destinule! O femeie singură printre blocuri, hoțul scoate un cuțit și o amenință, îl iau pe la spate, îl lovesc la gât și-l trimit la culcare.
Când se trezește, se trezește în camera de tortură.
-Ce naiba caut aici? Puștiule, dă-mi drumu' că o încurci!
- Ce te ambalezi așa, boss? Linișteș-te!
- Fă-mă!
Îi lovesc scaunul, cade cu fața înspre tavan și-l las acolo.
- Tu ai vrut-o. 
Iau un prosop și o sticlă cu apă, îi pun prosopul pe față și încep să torn apă peste. Metodă de tortură veche, folosită de cei din trupele speciale engleze, SAS. Eficientă. Îi iau după scurt timp prosopul, ca să nu moară sufocat.
- Du-te naibii de psihopat! Să vezi ce-ți fac, f..
- De ce vorbești urât? Îi pun prosopul înapoi, mai torn un pic de apă, după care îi ridic scaunul.
- Te joci de justițiarul? Nu știi ce faci, copile.
-Ba da, știu. Dacă-ți zic ce ajutor am, nu mă crezi.
Mă vede cu o cheie franceză în mână și cu un clește și mă întreabă ce vreau să fac cu ele.
- Oh, cu astea? Nimic..bine, nimic bine.
Iau patentul și încep să-i scot câteun dinte, ca să simtă. Ce fetiță e, doamne, urlă ca un copil la dentist. 
- M-am plictisit de asta. Așa că iau cheia franceză și fără să ezit, îl lovesc în tibie, rupându-i piciorul.
-Acum, uite cum facem..o să te scăp de chin, că mă plictisești. O să-ți dau drumul. Glumesc.  
Iau un cuțit de pe masă și aplic o chestie dezvoltată de mintea mea bolnavă, îi bag cuțitul în stomac, îl ridic în sus, apoi în jos, apoi răsucesc. De ce? Pentru că așa niciun doctor nu va mai avea ce să-i facă și durerea n-o să-l lase să vorbească sau să scrie, deci..n-o să zică nimic de mine. Înainte să-l scot afară și să-l las pe undeva, îmi fac logo-ul, o pentagramă pe spate, cu un craniu în mijloc. 
Îmi place ce fac..mă simt bine.
NEXT peste 2 zile.
Sus In jos
Daizuke
Membru
Membru


Mesaje : 34
Reputatie : 0
Data de inscriere : 10/01/2017
Varsta : 18

MesajSubiect: Re: Justițiarul   10/2/2017, 8:57 pm

Capitolul 2: Ce bine se simteee! 
Ehe, după ce l-am calmat pe acel hoț mărunt, vestea că un justițiar umblă prin oraș s-a răspândit destul de repede. Nu mă așteptam. Dar poliția și nimeni altcineva nu mă va opri, nu vreau să rănesc oameni inocenți, dar dacă trebuie, o s-o fac.
Mă plimb prin cartierele rău famate ale orașului, îmbrăcat în femeie, ca să ademenesc criminali, hoții, violatorii. După 15 minute de frecat menta, în sfârșit un tip mă abordează.
-Hey, păpușa, ce faci? Ești liberă? Cât costă o tură?
- La fața pe care o ai, mult.
- Hm, amuzant. Ia să negociem puțin, poate asta ajută. 
Și își scoate cuțitul. În mod normal, când eram copil mă temeam de cuțite, arme..în general, dar acum? De ce mi-ar frică? 
- De când așteptam asta, mersi, destinule!
- Ce ai zis?
- Ah, nimic..somn ușor. Mă teleportez în spatele lui, lovindu-l în cap.
La fel ca-n primul caz, tipul se trezește în camera veselă și nu știu ce naiba caută acolo. După ceva schimb de replici, află că o s-o mierlească. 
- Copile, ești bolnav! Ce fel de joc e estă? Dezleagă-mă că naiba te ia!
- Naiba? *râd* Amuzant..m-a luat deja. El m-a ajutat să-mi ascut calitățile, ca să mă răzbun.  Să n-o mai lungim, prietene. Să începem.
Mă duc la masa cu jucării și iau un mini-autogen. Știți, chestiile alea cu flacără? Care taie și metalul? Oh, da! 
- Ce..ce-o să faci cu aia?
- O să afli, stai calm. Curios ești..
Îl descalț de adidași și dau drumul autogenului.
-Te rog, stai..nu știu ce răzbunare sau despre ce vorbești, dar..lasă-mă să plec, te rog!
- Cam târziu pentru rugăminți, nu crezi?
După ce autogenul a pornit cum trebuie, încep să-i dau cu flacăra pe picior, un pic mai jos de gleznă. Oh! Aceste țipete, le iubesc! Cred că o să am un orgasm..glumesc. Las autogenul, mă duc și-l pun pe masă. Iau un cuțit și mă îndrept spre el. Aproape leșinase. Of, duri sunteți. Iau cuțitul și i-l înfing un pic mai de sus de rotulă, din tipul care aproape leșinase, se transformă în sirena umană. Bine că Lucifer mi-a dat camera asta din subsolul bisericii, nu aude nimeni țipetele astea. Deja începe să mă enerveze țipetele de fetiță ale tipului ăsta. Așa că-l lovesc.
- Mai taci naibii din gură, fetițo!
Încearcă să vorbească cu mine printre lacrimi..și sânge.
-Te..te..te rog, lasă-mă să plec..nu o să zic nimănui, promit!
- Ce? Nu, nu..n-am terminat distracția..și plus de asta, ai făcut-o greșeală, va trebui să o plătești până la capăt.
Scot pistolul din geacă, un USP frumos, cu amortizor. Îl îndrept înspre genunchi și trag.
Urlă ca un porc la tăiere. Îl doare..hm, merită! 
- Hey, hey..nu leșina, mai am ceva în cap, după care..o să te las în pace. Adică...să mori, în durere, nu în pace.
Iau o seringă de pe masă și i-o arăt.
- Știi ce-i asta? E o injecție care stimulează toți nervii zonei unde ai fost înțepat..e inversul anestezicelor. 
Îi dau pantaloni jos și-i înțep bărbăția. Stă 2 minute fără să zică nimic, ca și cum durerea ar fi trecut...după începe să zbată ca și cum ar fi intrat ăl cu coarne în el.
-Apropo, injecția e letală. Distracție plăcută.
După toate astea, îl arunc afară și-l las să moară..
NEXT în 2 zile.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Justițiarul   

Sus In jos
 
Justițiarul
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Spectrul Realitatii :: ★ CATEGORIILE INITIALE ★ :: Povesti de groaza-
Mergi direct la:  
Copyrightˆ2016 © - Toate drepturile sunt rezervate.
Social Media Buttons