Spectrul Realitatii

Forumul Spectrul Realitatii este dedicat temei horror, povestilor de groaza, legendelor/miturilor si superstitiilor de peste tot.
 
AcasaPortalCalendarFAQCautareGrupuriInregistrareConectare
Bine ai venit pe forum, speram sa te distrezi! Arunca o privire la regulament . Daca te consideri capabil si vrei sa ajuti comunitatea, fa o cerere pentru aderare staff aici.

Noiembrie 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
CalendarCalendar
Ultimele subiecte
» 51
22/10/2017, 12:25 am Scris de Daizuke

» Vânătorul
21/10/2017, 10:00 pm Scris de Daizuke

» Amnezia
9/10/2017, 3:33 pm Scris de Ave Andreea

» Ecoul oaselor
18/9/2017, 8:30 pm Scris de WhiteBones

» IMPORTANT
18/9/2017, 10:52 am Scris de Any si Dali

» Her
12/9/2017, 4:14 pm Scris de Smokye

» Face the fear
31/8/2017, 11:25 am Scris de Avva

» Heya
31/8/2017, 11:12 am Scris de Avva

» Detention
24/8/2017, 1:13 pm Scris de Smokye

» Posedat
20/8/2017, 12:20 am Scris de Daizuke

» Nu citi asta
16/8/2017, 10:00 am Scris de Smokye

» Umbra
12/8/2017, 6:24 pm Scris de Mioaaa

» Fiul meu a gasit un jurnal
10/8/2017, 5:26 pm Scris de Thammuz

» Fluieratu
27/7/2017, 9:38 pm Scris de Mioaaa

» Crima din subconstient – partea I
22/7/2017, 2:11 pm Scris de Un Dihor

Subiectele cele mai vizionate
REGULAMENT FORUM
The Walkers Among Us
Cosmarul
Crucea Neagra
Tomino's Hell
Epidemia
Pădurea
Jessie și Jessie
Razbunarea
Portofoliu Lucifer
Cei mai activi postatori ai saptamanii
chat

Top postatori
Smokye
 
Any si Dali
 
Ana-Maria
 
Lucifer
 
MaR¥u$
 
Alex*
 
Daizuke
 
AleX.
 
SATAN
 
Alkayr
 

Distribuiţi | 
 

 Origini

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Thammuz
Membru
Membru
avatar

Mesaje : 9
Reputatie : 0
Data de inscriere : 21/05/2017

MesajSubiect: Origini   15/7/2017, 7:18 pm

Încă de când suntem mici ne este dezvăluită o caracteristică,una pe care de-a lungul vieții suntem nevoiți să o diminuăm sau s-o ținem ascunsă,curiozitatea.Mie mi se permite să mă manifest din acest punct de vedere,îmi pot lua această libertate,de a fi curios,chiar dacă mulți încearcă să mi-o ia tot timpul.Mi-o permit,sunt important și consider că toți ar trebui să ne considerăm astfel,chiar dacă existența noastră e absurdă.Uneori stau și mă gândesc la cât de multe lucruri,de care nu suntem conștienți,facem.Ca respiratul,clipitul,ne lăsăm controlați de instinct și nu ne deranjează,până la urmă doar ne asigură supraviețuirea.În unele cazuri totuși am vrea să acționăm atunci când el nu ne lasă,ca o luptă în plină stradă,în care ai vrea să te implici,să ajuți,dar o ignori pentru propria ta siguranță.Ne trăim fiecare clipă încercând să supraviețuim,să ne găsim un scop,o activitate plăcută pentru mintea noastră pentru ca,la final,Dumnezeu-Moartea să câștige,să ne ia viețile și să ne lase inconștienți,rupți,șterși,și nedemni de a fi amintiți printre cei vii.Toți suntem conectați de acest fenomen,e singurul lucru pe care îl ai în comun cu oamenii despre care nici nu știi că există.Mă bucur,mă bucur că într-o zi Dumnezeu mă va vizita,lumea în care trăim este pe cât de complexă,pe atât de întunecată și bolnavă.Mereu m-au enervat aceste obsesii pe care oamenii le au,acelea de a fii fericiți de față cu alții și de a fii normali.Îmi dau seama că ”normalul” ne dă o zonă de confort,dar totuși e oribil.N-am mai întâlnit ceva mai sec.Mă simt mort atunci când încerc să mă pierd în mulțime,dar instinctul îmi spune că e cel mai corect lucru pe care-l pot face,pe de altă parte iubesc senzațiile extreme,îmi arată că merită să trăiesc.Când ies dintr-o belea sunt plin de energie,fuck you death,not today bitch,ha,ha.Mereu mi-au stârnit interesul aceste erori în realitate,cum îmi place mie să le numesc,apariția spectrelor și a altor fenomene atât de puțin înțelese,despre care doar se speculează,porcării.Sincer,mă amuză teribil.Adrenalina produsă de necunoscut mă intrigă,vreau să fiu capabil să înțeleg,să-l fac cunoscut,cel puțin pentru mine,sunt destul de egoist,you know.

( O scută introducere.Pe forum nu prea există activitate și sunt sigur că nu mulți vor citi asta,dar aș aprecia dacă v-ați scrie opinia mai jos,dacă vi se pare interesant sau nu,cu toate că sunt idei cam random.)
Sus In jos
Thammuz
Membru
Membru
avatar

Mesaje : 9
Reputatie : 0
Data de inscriere : 21/05/2017

MesajSubiect: Capitolul 2   17/7/2017, 9:41 pm

Nu-mi pot stăpânii entuziasmul,m-am decis să fac o mică excursie în Horia-Baciu,faimoasa pădure bântuită,plină de suflete rătăcite și obiecte zburătoare neidentificate,ok râd,mi se pare extrem de amuzant,interesant și prostesc.Am așteptat mult timp,a fost destul de greu să găsesc momentul oportun,dar adevărul e că nu există așa ceva,tu ești cel care trebuie să creeze un asemenea moment,de fapt e destul de simplu.Nu trebuie să te gândești prea mult.Ei bine,nu am îngrijorat pe nimeni cu plecarea mea,toți cunoscuții mei sunt deja obișnuiți cu "disparițiile" mele.Nu-mi place să stau prea mult într-un singur loc,mă simt legat,inconfortabil,gol pe dinăuntru,încă nu am ajuns în pușcărie ca să fiu nevoit să fac așa ceva.Am luat mașina,am plecat la drum și chiar mi-a luat mult timp să ajung unde mi-am propus,dar încă eram șceptic cu privire la excursia asta.Oricum,nu-i bai,n-aveam altceva de făcut oricum.Am trecut prin oraș și chiar am recunoscut niște zone,am avut niște flash-back-uri (sau nu?)cu mine jucându-mă cu alți copii când eram mic.M-a surprins asta,nu-mi amintesc să fi locuit aici,a început să mă doară capul foarte tare,așa că am oprit mașina rapid,să nu fac vre-un accident.Îmi amintesc că am avut probleme cu durerile de cap când eram mai tânăr,dar luam medicamente și mi-am revenit la normal în timp.Aveam de asemenea și un sistem imunitar foarte slab,mă îmbolnăveam de orice,am avut toate bolile posibile,dar nu m-am lăsat doborât așa ușor. Până în ziua de azi mai am la îndemână tot felul de pastile,dar presupun că e ceva normal să ai pastile la tine.Mintea mea îmi joacă feste,asta nu s-a mai întâmplat când sunt treaz.A trecut un sfert de oră și mă simt mai bine,acum pot să-mi continui drumul liniștit.Din fericire nu am blocat traficul sau ceva ca să urle toți "șoferii cu clasă" la mine.Nu că m-ar afecta pe mine cu ceva,aș avea doar un motiv în plus să râd și să mă bucur de viață.Deobicei sunt destul de deconectat de lumea în care trăiesc,de aceea încerc să mă trezesc din mini-transa în care parcă mă afund tot mai mult,pe zi ce trece.Observ peisajul,e frumos,mă simt nostalgic,cel mai probabil chiar am locuit aici,dar cât de mic eram de nu mi-am amintit asta până acum?Nu contează prea mult acum,dar mi-aș putea întreba părinții când ajung acasă.Am ajuns într-un sfârșit aproape de pădure,am găsit drumul aproape instinctiv,ha,ha.Sunt mereu așa amuzat de tot ce se întâmplă pentru că mă gândesc la moarte des,sunt 10000% sigur că nimic nu contează și că nu merită să te stresezi pentru nimic.Poți face orice și totuși să fi șters din istorie după ce mori,dacă nu ești amintit e ca și cum nu ai fi existat niciodată,minunat,nu?De ce s-o mai lungim?De ce este sinuciderea așa un tabu?Mă gândesc la jocul ăla stupid apărut în Rusia și mă întreb de ce se cacă toată lumea în sus așa mult din cauza lui,dacă oamenii chiar vor să-și ia propria viață n-au decât s-o facă,îi încurajez ,nu sunt într-atât de ipocrit și arogant să cred că-i pot face să se răzgândească.Am ajuns la intrarea în pădure,trebuie să mă dau jos și să încui mașina.Totul e pregătit,sunt gata de ”acțiune”.Mă plimb prin pădure,dacă stau bine să mă gândesc,chiar e o pădure frumoasă,dar neîngrijită,păcat de ea,România,ce să-i faci?Îmi place aerul curat de aici.Fac niște poze în speranța că o să apară ceva ce eu nu pot vedea.Văzusem niște oameni care ieșeau,adevăul e că se înserează,ar fi cazu să mă instalez și eu.Știu că ar trebui să fie o poiană pe aici.

- Scuză-mă tinere,nu știi cum pot ieși din pădure?M-am pierdut.Mă întreabă un bătrân cu păr alb și ochii albaștrii îmbrăcat în niște haine vechi și murdare,tipic.

- Sunteți foarte aproape,mergeți pe poteca asta,iar apoi faceți stânga la răscruce.

- Mulțumesc.

- Cu plăcere.Îi zic eu în speranța că v-a pleca,a încercat să mă atingă,a fost dubios.

A plecat,bătrânii nu ar trebui să umple prin păduri,de ce nu pot sta și ei acasă?Da...eu vorbesc.

A durat un timp până am găsit ce căutam,adevărul e că m-a luat iar o durere de cap,dar nu mă simt urmărit sau ceva,așa cum spune toată lumea.Sincer vorbind,m-am plictisit azi,am băut toată berea pe care am luat-o cu mine,fuck my life.Mă uitam la cer când am adormit pe iarbă,probabil că totuși trebuia să-mi instalez cortul,dar n-aveam chef,dacă răcesc asta e,nu-i prima dată.M-a trezit un foc de tabără în jurul căruia dansau mai mulți oameni,nu pot să-mi dau seama dacă asta e real,poate chiar am băut prea mult.

- Hai și tu,mă invită o fată drăguță.Simt că sunt înghețat așa că accept invitația,chiar mă și ajută să mă ridic.

M-am simțit bine,am dansat și am cântat,rupt în gură așa cum eram,mă încălzisem,mă simțeam bine cu oamenii,iar ei fiind veseli m-au făcut să uit de toate,de cât de ciudată era de fapt situația în care mă aflam.M-au ghidat spre mijloc,râdeam fără oprire,apoi totul a început să pară distant,ireal,mă afundam într-o zonă de confort,o transă.Am început să levitez,iar înainte să-mi pot da seama mă uitam la trupul meu,se mișca singur,era doar o carapace fără esență.

Săteam și mă uitam omniprezent,omnișcient,iar apoi am început să mă panichez,am văzut cum părul meu devenea din ce în ce mai alb și nici ochii mei nu arătau prea bine când m-am uitat la ei de aproape.Trebuia să-mi recuperez corpul,dar aerul era așa de dens aici,ca apa,mă lăsam dus de curent.Voiam să ajung la stele.

- Când hora se va termina așa va face și viața ta,mi-a răsunat o voce în minte,nu-mi păsa.

Era un apel de trezire,trebuia să-l ascult,m-am forțat s-o fac,deși nu sunt genul de om care să aibe voință,mi-era milă de mine,deja făceam spume la gură.

Am revenit și mă mir că nici-un spirit nu l-a luat,după tranziție am stat conștient câteva minute,simțeam puternicul miros al morții care venea de peste tot,îi puteam vedea,le puteam vedea trupurile aflate într-un stadiu avansat de descompunere și ochii statici și reci care mă fixau mustrător,mă simțeam scârbit,respiram din ce în ce mai greu,apoi am leșinat.

A doua zi am fost trezit de niște oameni care mă găsiseră.Au insistat să mergem la spital,dar am refuzat,le-am mulțumit și am plecat.Nu înțeleg de ce am fost lăsat să plec,să rămân în viață,dar presupun că ăsta e doar un alt lucru absurd demn de adăugat pe lista mea.Ar trebui să fiu mai afectat de ce mi s-a întâmplat?Oricât de ciudat ar părea,mi se pare firesc,ce mi s-a întâmplat e doar o altă normaliate/realitate căreia îi este permisă să existe în această lume complexă.Este destinul nostru controlat de Dumnezeu,o lege a Universului de care nu suntem conștienți decât la nivel de subconștient?Avem noi control asupra acțiunilor noastre sau doar avem impresia că o facem?

Sus In jos
 
Origini
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Spectrul Realitatii :: ★ CATEGORIILE INITIALE ★ :: Povesti de groaza-
Mergi direct la:  
Copyrightˆ2016 © - Toate drepturile sunt rezervate.
Social Media Buttons