Spectrul Realitatii

Forumul Spectrul Realitatii este dedicat temei horror, povestilor de groaza, legendelor/miturilor si superstitiilor de peste tot.
 
AcasaPortalCalendarFAQCautareGrupuriInregistrareConectare
Bine ai venit pe forum, speram sa te distrezi! Arunca o privire la regulament . Daca te consideri capabil si vrei sa ajuti comunitatea, fa o cerere pentru aderare staff aici.

Noiembrie 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
CalendarCalendar
Ultimele subiecte
» 51
22/10/2017, 12:25 am Scris de Daizuke

» Vânătorul
21/10/2017, 10:00 pm Scris de Daizuke

» Amnezia
9/10/2017, 3:33 pm Scris de Ave Andreea

» Ecoul oaselor
18/9/2017, 8:30 pm Scris de WhiteBones

» IMPORTANT
18/9/2017, 10:52 am Scris de Any si Dali

» Her
12/9/2017, 4:14 pm Scris de Smokye

» Face the fear
31/8/2017, 11:25 am Scris de Avva

» Heya
31/8/2017, 11:12 am Scris de Avva

» Detention
24/8/2017, 1:13 pm Scris de Smokye

» Posedat
20/8/2017, 12:20 am Scris de Daizuke

» Nu citi asta
16/8/2017, 10:00 am Scris de Smokye

» Umbra
12/8/2017, 6:24 pm Scris de Mioaaa

» Fiul meu a gasit un jurnal
10/8/2017, 5:26 pm Scris de Thammuz

» Fluieratu
27/7/2017, 9:38 pm Scris de Mioaaa

» Crima din subconstient – partea I
22/7/2017, 2:11 pm Scris de Un Dihor

Subiectele cele mai vizionate
REGULAMENT FORUM
The Walkers Among Us
Cosmarul
Crucea Neagra
Tomino's Hell
Epidemia
Pădurea
Jessie și Jessie
Razbunarea
Portofoliu Lucifer
Cei mai activi postatori ai saptamanii
chat

Top postatori
Smokye
 
Any si Dali
 
Ana-Maria
 
Lucifer
 
MaR¥u$
 
Alex*
 
Daizuke
 
AleX.
 
SATAN
 
Alkayr
 

Distribuiţi | 
 

 Fiul meu a gasit un jurnal

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
cecetac
Membru
Membru


Mesaje : 2
Reputatie : 0
Data de inscriere : 05/08/2017

MesajSubiect: Fiul meu a gasit un jurnal    10/8/2017, 4:40 pm

Numele meu este Ioan . Am 44 de ani si traiesc in Bucuresti , Romania . Acum cateva zile fiul meu s-a intors dintr-o sedere la bunicii sai , parintii mei ,  care locuiesc in orasul meu natal ; si mi-a adus un fel de carte pe care as vrea sa o impartasesc cu voi :
"     Mi-au spus ca o sa aiba grija de mine . Ca o sa ma hraneascac , o sa ma spele . Ca o sa ma apere de toate pericolele , de toti dezacsatii care umbla liberi pe strazi . Mi-au spus ca o sa ma apere de mine , ca o sa aiba grija sa nu ma ranesc singur . Ca de asta ma tin aici .Abia puteau sa isi stapaneasca rasetele in timp ce spuneau asta . Lor nu le pasa de mine . Nu , eu sunt doar un animal pentru ei . Sunt distractia lor . De aceea se joaca cu mine . De aceea ma hranesc , ma spala . De aceea nu imi fac rau . Se joaca cu mine , pana cand se vor plictisi si atunci ... nici nu vreau sa ma gandesc ce se va intampla atunci .
Nu stiu de cat timp sunt in posesia lor . M-au luat din casa si m-au azvarlit intr-o camaruta mica , intunecata . Geamul camerei mele imi ofera , pe timpul zilei , lumina . Mereu am detestat-o . Mereu mi s-a parut ca arata prea multe din defectele noastre . Intunericul ne invaluie , ne ascunde de cei ce ar putea sa ne raneasca 
       Nu ma deranjeaza singuratatea . Mereu am fost un singuratic . De cand eram mic evitam alti copii . Mama era ingrijorata in privinta mea , asa ca ma trimitea in tot felul de tabere si excursii . Imi amintesc ca imi facusem cativa prieteni , cu care obisnuiam sa ma joc , totusi , destul de rar . Pe masura ce cresteam , eu si putinii prieteni pe care ii aveam incepeau sa se distanteze de mine . In final , singurul meu prieten ramasese mama mea . Ea si profesorii de la scoala erau singurele persoane cu care vorbeam  . Colegii mei ma credeau un ciudat , dar nu imi pasa. Oricum nu eram interesat in orice relatie cu acestia . De ce mi-ar fi pasat ? 
       Traisem un timp crezand ca sunt la fel ca ceilalti . Si mama a crezut un timp acelasi lucru . Ea nu isi dorea decat sa am o viata fericita , sa fiu ca toti ceilalti . Sa am prieteni , sa gasesc o fata , poate chiar sa fac copii . Nu e ca si cum m-ar fi deranjat sa imi intemeiez si eu o familie , dar simteam ca nu e de mine . Preferam sa stau singur . Noaptea ieseam afara , priveam luna si stelele in timp ce ma plimbam nebun pe strazile orasului in care locuiam . Avantajul iesitului noaptea era ca puteam sa ma bucur de singuratate fara a sta in camera mea.
Diminetile mi le petreceam la scoala , dupa-amiezile in camera mea iar noptile cutreierand strazile . Cand am terminat scoala , am fost cel mai fericit om de pe pamant . Imi petreceam tot timpul zilei stand in camera mea , nederanjat aproape de nici-un factor din exterior , cu exceptia vizitelor periodice ale mamei mele care imi aducea mancare .
Fata ei senina imi facea viata mai frumoasa.Obisnuia sa vina cu zambetul pe buze la mine si sa vorbim ore in sir despre orice ne-ar fii putut trece in minte in acele momente . Mama mea a fost cea mai minunata persoana pe care am putut sa o cunosc . Cu toate ca nu ma putea intelege , s-a comportat bine cu mine ... cel putin o vreme. 
La un moment dat stiu ca am incetat sa vorbim . Nu s-a intamplat brusc , tocmai de aceea nu m-am ingrijorat si nu am anticipat ce urma sa se intample. 
Imi amintesc cu exactitate ziua in care mama a venit nervoasa la mine in camera cerandu-mi sa plec dracului din casa ei . A spus ca nu ma mai suporta , ca am fost mereu un ciudat . Mi-a mai spus si ca sunt cea mai mare dezamagire a ei si ca nu ma iubeste. Pentru prima data in viata mi-am simtit inima indurerata, ca si cum cineva mi-ar fi pus pe piept un pietroi de 100 de kilograme . M-am sculat din pat dintr-o miscare lenta , obosita , simtindu-mi oasele scrasnind . Eram mai greu decat atunci cand ma pusesem ultima data in pat . Stateam drept , privind trist la ochii mamei mele care ridicase usor mana , aratand spre usa camerei mele . Urmatoarele evenimente nu imi sunt atat de clare . Stiu doar ca s-a oprit . Totul in capul meu s-a oprit , durerea s-a imprastiat la fel de repede precum a venit , in locul ei instalandu-se furia . Stiu ca probabil nu ar fi trebuit sa fac ce am facut . dar am simtit-o intr-un fel ca o eliberare . Nu m-am putut controla asa ca am impins-o cu putere catre usa , atat de tare incat a cazut pe jos . Am inspirat puternic aer in piept si am urlat din toti plamani : tu sa iesi afara ! Dupa ce s-a pus pe picioare s-a uitat pentru ultima data in ochii mei si a luat-o rapid pe scari in jos , neprivind inapoi . A fost ultima data cand am vazut-o , sau , cel putin , ultima data cand am vazut-o in viata .
        La 2-3 saptamani dupa aceasta , a fost gasita spanzurata , in camera ei , de catre un vecin . A lasat si o scrisoare de adio in care scria ca nu mai putea suporta pierderea unui anumit George , aparent un fost iubit de al ei care o parasise in urma cu cateva zile , de a carui existenta eu nu aveam, evident , nici-o idee. Eram distrus : nu o sa o mai vad niciodata pe singura fiinta de care fusesem vreodata atasat , nu o sa ii mai vad nici chipul senin , nici zambetul ei plin de bucurie , nici nu ii voi mai auzi glasul ei duios soptindu-mi ca va fii bine . Niciodata . O durere imensa imi cuprinsese trupul . Nu puteam sa trec peste . Nicidecum . O iubisem prea mult , chiar daca nu realizasem . Chiar si eu aveam nevoie de cineva , pana la urma .
Casa imi ramasese , evident , mie . Statul acolo nu a mai fost niciodata confortabil : era groaznic . Ma inebunea . Cand treceam pe langa camera ei parca o vedeam agatata in franghia aceea blestemata , cand treceam pe langa bucatarie o vedeam preparandu-mi felul preferat de mancare . 
Am decis sa plec la scurt timp dupa ce mama mea a murit . Nu era decat o problema : nu aveam nici-un ban . Am cautat timp indelungat o solutie , pana cand am gasit un raspuns radical : aveam sa ma mut intr-o casa abandonata . Zis si facut .Mi-am luat un rucsac cu lucrurile cele mai importante din fosta mea casa si am plecat . Nu am spus nimanui ca plec ... pe cine ar fii interesat , pana la urma ?
Am cautat in tot orasul un loc bun . L-am si gasit : un fel de beci in mijlocul unui parc vechi , destul de linistit . Mutarea intr-un astfel de loc pare , pentru un om normal , cum sa spun? ridicola ar fii cel mai bun cuvant pe care il pot gasi . Asa cum am mai spus , eu nu sunt tocmai un om normal , deci am facut-o fara a sta prea mult pe ganduri . Putinii vecini pe care i-am cunoscut pareau prietenosi . Am cunoscut pentru prima data in viata oameni care imi semanau . Acei oameni care stateau toata ziua in casele lor , pe care puteam sa ii intreb la orice ora din noapte daca vor sa iasa la o plimbare scurta prin micul nostru cartier .
Prima data cand am zarit-o credeam ca inima imi va sari din piept in orice clipa . Imi amintesc de chipul ei senin , de parul ei auriu ondulat , de rochia ei sobra , neagra , care-i acoperea tot trupul ei plapand . Era cea mai frumoasa femeie pe care o vazusem in viata mea . 
Fata , pe care mai tarziu am aflat ca o chema Julie , era inconjurata de o parte din familie si prieteni , care o ajutau sa se mute sau ceva de genul . Intreg procesul a durat cam trei ore . Membrii familiei ei erau destul de tristi , probabil pentru ca copilul lor isi parasea casa parinteasca , lucru care odata facut era imposibil de inversat . Desi stilul meu de viata era solitar , nu am putut sa ma abtin sa nu ma duc la ea , sa o cunosc . Nu vorbisem cu alta persoana de multa vreme , asa ca nu ma pricepeam la discutii prea bine . Cu toate astea , am reusit relativ rapid sa o cuceresc . Probabil ca si pentru ea a fost dragoste la prima vedere . 
         Nu imi amintesc prea bine urmatoarele zile , dar stiu ca am ajuns cumva in patul ei . A fost fantastic: am facut dragoste toata noaptea. Am incercat sa fiu profesionist , cu toate ca era prima data a mea . Julie nu parea , totusi , impresionata : statea mai tot timpul nemiscata , in ciuda eforturilor mele consistente . Am continuat la fel si zilele urmatoare . Pot sa spun ca relatia noastra devenise una aproape perfecta .Cum nu aveam bani de mancare , Julie ma ajuta cu cele necesare . Imi dadea in general carne datorita faptului ca parintii ei aveau o ferma de vaci . Invatasem sa gatesc : gateam tot felul de mancaruri la gratar . Cei mai buni erau carnatii , pe care ii preparam din carne tocata si mate . 
Povestea noastra de dragoste a continuat . Aflasem ca Julia imi semana leit: ii placea sa isi petreaca ziua in casa iar noaptea iesea afara pentru a se plimba pe strazile orasului . Si ea era o singuratica , exact ca mine . Incepusem sa cred chiar ca voi putea intemeia o familie , ca nu eram totusi atat de diferit pe cat credeam ... of , Doamne , cat ma inselam . Cand a disparut am fost devastat . Ne certasem cu o noapte inainte din cauza familiei ei , care parea sa nu ma accepte in viata ei . Relatia noastra a durat putin , aproximativ 3 saptamani , dar mi-a marcat profund restul vietii . 
Nu stiu exact cand am descoperit ceea ce eu am numit mai tarziu "antidotul" . Tot ce stiu e ca m-a schimbat profund : dintr-un singuratic m-am transformat intr-o persoana , cum sa spun ... sociabila ar fii cuvantul potrivit . Atata timp am stat in blestemata asta de celula incat am uitat exact procedeul de executie a antidotului . Era , pe scurt , un ritual care schimba oamenii "normali" in cei ca mine , singuratici care pe timpul zilei zac intr-o camera intunecata iar noaptea cutreiera liberi orasul . Am inceput sa ii adun in casa mea , unde ne puteam petrece timpul impreuna , departe de cei ce nu ne inteleg . Uneori organizam orgii , acestea fiind cele mai minunate clipe pe care le-am petrecut pe pamant . Atata placere , atata desfat . Poate de asta imi e asa de greu departe de casa ... 
Totul era minunat .Poate prea minunat . Intr-un final s-a terminat cand ei au venit si m-au luat . M-au azvarlit aici , departe de cei asemenea mie . II aud noaptea cum imi soptesc lucruri groaznice . Nopatea obisnuia sa fie perioada mea preferata . Acum mi-e frica de intuneric . Tresar la orice zumzet . Ii simt aproape . Poate mai e cineva ca mine , undeva , acolo , care imi va gasi jurnalul . Sper         "
Fiul meu spune ca a gasit jurnalul in timp ce explora fostul spital de nebuni cu prietenii lui . Am fost ingrozit datorita faptului ca in jurul spitalului circula zvonul ca acolo ar fii fost incarcerat un fost vagabond care dezgropa cadravele pentru a le viola si a le consuma carnea .Se zvonea ca uneori omora . Pana acum consideram aceste povesti niste legende , dar acum ... tot ce pot spune e ca sunt terifiat ca am trait ani de zile atat de aproape de acest monstru .

_________________

cecetac 

Sus In jos
cecetac
Membru
Membru


Mesaje : 2
Reputatie : 0
Data de inscriere : 05/08/2017

MesajSubiect: Re: Fiul meu a gasit un jurnal    10/8/2017, 4:53 pm

E prima poveste  . Pareri ?

_________________

cecetac 

Sus In jos
Thammuz
Membru
Membru
avatar

Mesaje : 9
Reputatie : 0
Data de inscriere : 21/05/2017

MesajSubiect: Re: Fiul meu a gasit un jurnal    10/8/2017, 5:26 pm

Dacă nu a mai văzut-o după ce a fugit din casă,cum a găsit-o vecinul
spânzurată în camera ei?Dubioasă faza.E destul de interesant,dar nu ar fi trebuit să pui și datele la care scrie în jurnal? Chestia asta cu datele e clișeică,dar mi se pare firească.Oricum,e doar începutul,continuă povestea.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Fiul meu a gasit un jurnal    

Sus In jos
 
Fiul meu a gasit un jurnal
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Spectrul Realitatii :: ★ CATEGORIILE INITIALE ★ :: Povesti de groaza-
Mergi direct la:  
Copyrightˆ2016 © - Toate drepturile sunt rezervate.
Social Media Buttons